La steaua care-a răsărit, i-o cale atât de lungă…

În deşertul Atacama din Chile, astronomii contemplă cosmosul ca să caute răspunsuri despre originea vieţii. O capodoperă magnifică, elegiacă, galonată la Cannes, Nostalgia for the Light e parte documentar știinţific, parte incursiune istorică într-un trecut sumbru, parte poem celest. 100% experienţă spirituală.  Deșertul Atakama, cel mai uscat loc de pe pământ, este locul unde vestigiile trecutului sunt păstrate foarte bine și corpurile mumificate. Un teritoriu pustiit, în care dictatura Pinochet a îngropat cele mai multe victime. În Chile, la o altitudine de 3000 de metri, astronomii din toată lumea se strâng ca să observe stelele și, deci, imagini ale unor galaxii de mult apuse. Cerul e atât de translucid, încât le permite să vadă până la graniţele universului. Arhelogii sunt și ei implicaţi într-o dezgropare a trecutului, căutând mumiile exploratorilor și ale minerilor. În timp ce astronomii privesc spre stele şi arheologii sub scoarţă, “los buscadores”  scormonesc şi ei: de 30 de ani sapă prin deșert cu o insistenţă devastatoare, sperând să găsească rămășiţele rudelor dispărute, executate ca prizonieri politici. Nostalgia de la Luz înfăptuiește aproape un miracol: izbutește să fie un poem abstract, tulburător, despre felul în care lumina vine din trecut ca să ilumineze viitorul, însă și extrem de concret prin felul lucid în care redă durerea victimelor istoriei, prizionere într-un spaţiu al dezolării, dar și al speranţei. Splendoarea vizuală îţi taie, pur și simplu, respiraţia ca și “mesajul”: deși suntem insignifianţi în raport cu universul, fiecare viaţa contează și lasă urme. Documentarele sunt rareori mai umaniste.

„Capodopera regizorului, o meditaţie  minunat filmată, poetic scrisă despre cum trecutul şi prezentul fuzionează cu întrebările adânci şi nerezolvate ale umanităţii.”
– Ann Hornaday, Washington Post

„Un eseu superb filmat despre lucrurile ultime – timpul, spaţiul, memoria – şi despre cum creaturi atât de mici şi de fragile precum fiinţele umane găsesc înţelesuri într-un cosmos gigantic.”
– John Powers, NPR’s Fresh Air