1. Considerații privind patrimoniul cultural material al României înscris în Lista Patrimoniului Mondial

Înființată la 16 noiembrie 1945, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) reprezintă una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul ONU. Cele 20 de state care au constituit UNESCO au stabilitit că principala misiune este să „contribuie la promovarea păcii și securității în lume prin intermediul educației, științei și culturii, în vederea consolidării cooperării internaționale, respectării drepturilor fundamentale ale omului, fără restricții de rasă, sex, limbă sau religie”[1]. În prezent, UNESCO cuprinde 195 de state membre și 10 state asociate, având sediul la Paris. Organizația își definește strategia și activitatea în baza a 17 obiective de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030 a UNESCO.

La data de 27 iulie 1956, România s-a alaturat statelor membre, devenind un partener stabil al UNESCO în atingerea obiectivelor sale strategice, fiind, totodată, un membru activ al tuturor celor șapte convenții culturale UNESCO[2]. România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.

 În România, instituția care elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial este Institutul National al Patrimoniului, organism aflat în subordinea Ministerului Culturii. (cf. HG. nr. 593/2011)[3].

În Lista Patrimoniului Mondial UNESCO întâlnim repere pentru patrimoniul cultural material și patrimoniul cultural imaterial. Patrimoniul cultural material iși propune identificarea, studierea și protejarea monumentelor, a complexelor și a siturilor – fie naturale, fie construite de om – care pot fi considerate de „valoare universală” din punct de vedere istoric, artistic, științific, natural, arheologic sau antropologic. Patrimoniul cultural imaterial este definit ca acel ansamblu de „practici, reprezentări, expresii, cunoștințe, abilități – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora – pe care comunitățile, grupurile și, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural”[4]. În plus, se menționează că, pentru ca un bun cultural imaterial să facă parte din patrimoniul cultural imaterial, în sens legal, este nevoie ca acesta „să fie creat de un anonim, să fie transmis, cu precădere, pe cale informală, să fie păstrat, mai ales, în cadrul familiei sau al comunității locale ori al unui grup al acesteia, să fie delimitat teritorial, etnic, religios și după vârstă și sex și să fie menținut și transmis mai departe, cu respectarea tehnicilor tradiționale”[5]

Patrimoniul cultural material al României înscris în Lista Patrimoniului Mondial este compus la acest moment din: Bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, Sate cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, Centrul Istoric Sighişoara, Biserici de lemn din Maramureş, Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei[6].

Elemente din România înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității sunt: Ritualul Călușului, Doina, Ceramica tradițională de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc din România, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova, Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie[7].

Pentru a ințelege propunerile făcute în timp de statul român pentru includerea în această listă trebuie să ținem cont de conceptual de valoare universal. Acest concept a fost analizat din perspective diferite de discipline: filozofie, psihologie, sociologie,antropologie etc.

Un obiectiv care este inclus pe lista Patrimoniului Mondial trebuie sa îndeplinească cel puțin unul dintre cele șase criterii de selecție, șase dintre acestea se referă la patrimoniul cultural material, conform Ghidului Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial:

1. Reprezintă o capodoperă a geniului uman creator și are o semnificație culturală.
2. Demonstrează un important schimb de valori umane, într-o perioadă de timp sau în cadrul unei arii culturale universale care implică o evoluție a arhitecturii sau a tehnologiei, a artelor monumentale sau în plan urbanistic ori peisagistic.
3. Transmite o moștenire unică sau excepțională cel puțin privind o tradiție culturală sau o civilizație care este încă activă sau a dispărut.
4. Este un exemplu remarcabil de tip de construcție sau de ansamblu arhitectural sau tehnologic ori de peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria umanității.
5. Este un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, de utilizare a uscatului sau a mării care este reprezentativ pentru o cultură sau pentru interacțiunea dintre om și mediul ambiant, (în special) când acesta devine vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.
6. Este direct asociat sau intrinsec legat de evenimente sau tradiții vii, cu idei sau credințe, lucrări artistice și literare cu o semnificație universală remarcabilă.

2. Demersuri pentru includerea obiectivul: Brancuși, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu în Lista Patrimoniului Mondial

„Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuși, capodoperă singulară a Modernismului se află în orașul Târgu Jiu, pe malul râului Jiu, în Subcarpații sudici ai României. Ridicat în perioada 1937-1938, ansamblul marchează un moment crucial în istoria artei, în special în cea a artei monumentale de for public.

Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului român Constantin Brâncuși, care, „în loc să pună monumentul în oraș, a pus orașul în inima monumentului”. Ansamblul este dedicat jertfei supreme a soldaților, jandarmilor, cercetașilor și civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând orașul, în Bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial.

 Ansamblul este aliniat pe o axă conceptuală de 1500 m lungime, care, în cea mai mare parte este reprezentată tangibil de artera de circulație „Calea Eroilor” punctată, în sectorul său median, de Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

 Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Băncile sunt aliniate perpendicular pe Jiu, în Parcul Constantin Brâncuși, iar Coloana fără Sfârșit la capătul opus al axei, la est, în Parcul Coloanei.

 Ansamblul demonstrează o fuziune perfectă între domeniile sculpturii, arhitecturii, urbanismului și ingineriei; un echilibru fundamental care a influențat marile lucrări ulterioare ale artiștilor, arhitecților și inginerilor”[8].

Procesul pentru includerea în Patrimoniul Mondial a Ansamblului Sculptural de la Târgu-Jiu realizat de Constantin Brancuși a fost demarat la 01/03/1991, cand obiectivul a fost inclus pe lista tentativă. În anul 2011 încep demersurile pentru întocmirea dosarului de nominalizare. Dosarul, conform legislatiei în vigoare, este întocmit de statul care găzduiește obiectivul respectiv, prin intermediul institutiilor desmnate. În cazul Romaniei, Institutul National al Patrimoniului (acronim INP), dar cu sprijinul altor instituții, experti și autorități locale, în cazul acesta Consiliul Local și Primaria Municipiului Târgu-Jiu.  INP are misiunea de a întocmi dosarul prin respectarea cerințelor tehnice stabilite de UNESCO de a asigura consultața necesară autorităților locale pentru a pregati ca obiectivul nominalizat să fie pregatit pentru includerea în Patrimoniul Mondial. Sarcinile care revin strict autoritatilor locale se referă la la emiterea unei hotărâri prin care să se demareze procedurile pentru acest demers, astfel își exprimă dorința, dar își asumă totodată că va elabora toate documentele, regulamentele, un calendar de lucru și un Plan de management – de protecție si gestiune[9].

La data de 20 februarie 2011, Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu aproba o hotarâre prin care se stabilește începerea procedurilor pentru inscrierea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Astfel, se stabilește o comisie de lucru care să întocmescă un calendar de lucru. Este elaborate și aprobat PUZ-ul care delimitează strict zona de protecție (buffer-zone) a obiectivului cât și regulile urbanistice, în urma unei dezbateri publice. S-a urmărit atingerea următoarelor obiective:       

• armonizarea cu PUG;
• armonizarea interesului public cu cel privat la stabilirea orientărilor de reglementare;
• organizarea traficului auto şi pietonal în zona buffer-zone;
• încurajarea dezvoltării funcţiunilor de maximă reprezentativitate;
• găsirea posibilităţilor de conformare a cadrului spaţial pentru activităţile de interes public care să susţină buffer-zone si axul;
• asigurarea condiţiilor, pentru protejarea, conservarea si punerea în valoare a axului;
• asigurarea condiţiilor de punere în aplicare a organizării de concursuri publice de amenajare in detaliu a zonei axului;

Opinia publică a invocat faptul că o reușită a dosarului ar îngreuna activitatea proprietarilor din zona de protecție, că nu se vor mai putea face noi construcții sau circulația în zonă va fi restricționată. Putem spune ca lucrurile stau altfel. Prin regulamente bine definite si aprobate de specialiștii Ministerului Culturii, locuitorii știu de la bun început care sunt normele in acea zonă și vor aplica mult mai simplu documentația necesară unor construcții noi sau a unor lucrari de reamenajare. Circulația va fi preponderant prioritară pe Axa Căii Eroilor, dar nu se va interzice accesul auto pentru riverani sau pentru cei care își desfașoară activitatea in zona respectivă, deci această zonă devine o zonă liniștită, lucru pe care și-l doreste oricine. Astfel putem spune că un astfel de demers, care ne impune să stabilim niște reguli, aduce plus valoare în viața cetății.

Primul dosar depus de statul român a fost retras după vizita și raportul experților ICOMOS[10] în anul 2015. Retragerea dosarelor de candidatură este o practică uzuală, în majoritate, statele solictante recurg la o astfel de strategie. Raportul făcut de experții independenți oferind astfel posibilitatea ca dosarul să fie completat și depus ulterior fară să mai existe riscul de a fi respins. O respingere din partea Comitetului Patrimoniului Mondial este definitivă, astfel obiectivul nu mai poate fi propus niciodată.  

Ulterior, în anul 2016, INP apelează la Barry Gamble[11], expert în Patrimoniul Mondial pentru întocmirea noului dosar.  Acesta, coordonează alături de Ștefan Bîlici[12] si Irina Iamandescu[13] echipa de lucru pentru a depune noul dosar.  Din partea Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, consultanța a fost asigurată de Doru Strâmbulescu[14] si Roxana Radvan[15], iar din partea primariei Targu-Jiu de Adrian Tudor-Draghici[16].

Dacă dosarul initial, depus în 2014 avea titulatura: Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, actualul dosar ofera posibilitatea ca lumea să identifice mai precis despre ce obiectiv este vorba. Astfel se alege titlul: Brancuși, Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu[17].

Experții desemnati să întocmească raportul primului dosar au relevant faptul că ansamblul lui Constantin Brâncuși nu este prezentat ca un tot unitar, în dosar au fost relevate din punct de vedere hermeneutic operele ce alcătuiesc ansamblul, fără să se puna accent pe datele tehnice care sunt solicitate de Ghidului Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial.

Presa vremii a semnalat că „au fost câteva observații din partea experților străini ICOMOS, care susțineau că poate ar fi bine ca numai Coloana Infinitului să fie inclusă pe listă și nu am vrut acest lucru” … Faptul că ansamblul lui Brâncuși nu a fost prezentat drept un întreg unitar este vina autorităților române[18].

 Actualul dosar, depus in ianuarie 2018, prezinta clar faptul că este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului român Constantin Brâncuși, care, „în loc să pună monumentul în oraș, a pus orașul în inima monumentului”; Descrierea tehnică a Ansamblului relevată în dosar precizează clar două aspecte foarte importante: Calea Eroilor a fost concepută de Constantin Brancuși să unească cele două parcuri care gazduiesc operele. „Între Parcul Coloanei și Parcul Constantin Brâncuși, axa pe care sunt aliniate elementele Ansamblului generează Calea Eroilor, o arteră procesională rectilinie de aproximativ 1500 metri lungime, prevăzută prin proiectul de sistematizare urbanistică din anul 1937. Trasarea străzii a presupus exproprieri iar despăgubirile au fost suportate de Liga Femeilor Gorjene. Calea Eroilor reprezintă componenta urbană dinamică a Ansamblului iar configurarea sa magistrală în țesutul orașului reprezintă o intervenție urbanistică excepțională.” Un alt aspect este prezentarea Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel, edificiu pe care sculptorul l-a dorit ca parte din ansamblu, dar si descrierea  celor două parcuri care gazduiesc operele precum si râul Jiu.[19]

În dezbaterile publice care au avut ca rol prezentarea dosarului actual, dar și în articole de presă sau in diferite puncte de vedre exprimate de persoane, cu mai mult sau mai patina expertiză, s-a ridicat problema caii ferate care taie Calea Eroilor. Barry Gamble, expertul care s-a ocupat de intocmirea dosarului a precizat simplu, într-un stil pur britanic: „când Brâncuși a creat acest ansamblu, calea ferată era acolo, artistul nu a fost deranjat de acest aspect”. Declarația a fost făcută la Targu-Jiu în cadrul conferintei: Includerea Ansamblului Monumental ridicat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu în patrimonial Mondial UNESCO, 28 iulie 2018.

Un alt aspect important, care susține prezentarea din dosar că Ansamblul este un tot unitar, îl  reprezintă organizarea de catre Centrul Constantin Brâncuși, imediat după retragerea primului dosar, a Conferinței științifice cu tema „Conceptul unitar al ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu”, la data de 26 octombrie 2015, fiind prezentate argumente în acest sens de către reputați cercetători ai operei brâcușiene: Sorana Gorjan, C-tin Zărnescu, Ion Mocioi, Matei Stîrcea Crăciun, Pavel Șușară, etc[20].

3. Îndeplinirea criteriilor. Declarația de Valoare Universală Excepțională

Potrivit INP, „Valoarea Universală Excepțională a Ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu este demonstrată prin îndeplinirea a patru din cele șase Criterii culturale stabilite de Convenția Patrimoniului Mondial. Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial, este suficient să fie îndeplinit un singur criteriu. Odată cu demonstrarea Valorii Universale Excepționale, o altă cerință obligatorie este articularea Declarației de Integritate și a Declarației de Autenticitate a monumentului, precum și demonstrarea capacității Statului-parte al Convenției Patrimoniului Mondial de a-l proteja și gestiona, pentru a-i menține valorile”.[21]

  Criteriul I, II, IV și VI sunt îndeplinite de obiectivul „Brancuși, Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu”, astfel:

   Criteriul I – să reprezinte o capodoperă a geniului uman creator și să aibă o semnificație culturală.

Ansamblul monumental Brâncuși din Târgu-Jiu este o capodoperă a Modernismului și, în același timp, o lucrare ilustrând geniul creativ al omenirii. Limbajul estetic modernist esențializat este demonstrat prin forma, materialele și inovațiile tehnice ale Ansamblului dar și prin poziționarea sa atent studiată în spațiul urban deschis.

 Lucrarea reprezintă punctul de cotitură dintre tradiția monumentelor memoriale figurative și monumentele moderne abstracte. Procedând astfel, aceasta îndeplinește idealurile moderne și credința în progres glorificând, în același timp trecutul. Ca întreg, Ansamblul provoacă interpretări și înțelesuri personale și oferă acea experiență secvențială a memoriei, esențial simbolică, ce desăvârșește o lucrare excepțională.

Criteriul II – să reprezinte un important schimb de valori umane, într-o anumită perioadă de timp sau într-o anumită arie culturală a Lumii, în domeniul evoluțiilor în arhitectură sau în tehnologie, în artele monumentale, urbanism sau peisagistică.

Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu reprezintă un moment de răscruce în evoluția istoriei artei monumentale moderne și a arhitecturii secolului XX.
În plus, acesta încorporează tehnologii de construcție inovative și inspiratoare, care au fost recunoscute și preluate la unele dintre cele mai înalte clădiri din lume. Formele sale artistice și arhitecturale dezvăluie influențe ancestrale ale culturilor cicladice, africane și vechi românești, dar și ale relațiile spațio-compoziționale care caracterizează marile ansambluri monumentale memoriale europene.

La rândul său, scara simplă și umană a Porții Sărutului a revoluționat tradiția arcelor triumfale, în timp ce verticala pulsatorie și stabilitatea arhitecturală aerodinamică a Coloanei fără sfârșit au inspirat în mod direct exemple remarcabile ale artei și arhitecturii moderne.

Criteriul IV – să fie un exemplu remarcabil de tip de clădire, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj care ilustrează un stadiu/ stadii semnificativ (e) din istoria omenirii.

Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu este o excepțională creație sculpturală, arhitecturală, urbanistică și comemorativă, care ilustrează spiritul revoluționar al Modernismului și a exercitat o influență formală majoră în secolul XX-lea, îndeosebi asupra arhitecturii.

Inserarea urbanistică a Ansamblului este un exemplu puternic, foarte timpuriu și rar al Modernismului, aplicat sculpturii monumentale, în special monumentelor memorialelor de război.

Criteriul VI – să fie direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiții vii, cu idei sau credințe, cu opere artistice și literare cu semnificație universală excepțională.

Ansamblul monumental Brâncuși din Târgu-Jiu este o operă artistică monumentală de o semnificație universală excepțională, care se distinge în larga serie de memoriale ale Primului Război Mondial, conflagrație care a reprezentat un eveniment de importanță majoră în istoria lumii, uriașele pierderi de vieți omenești fiind urmate de manifestări comemorative globale. Opera lui Brâncuși de la Târgu Jiu este un răspuns artistic excepțional la acest eveniment, demonstrând o creativitate extraordinară și detașându-se net față de celelalte monumente comemorative; la nivel mondial, și pentru întregul secol XX. În plus, Ansamblului este o lucrare artistică monumentală semnificativă, o capodoperă creativă a Modernismului.

4. Conformitatea tehnica a dosarului de nominalizare. Prezent și perspective

 În luna martie 2018, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO anunța conformitatea tehnica a dosarului de nominalizare. Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu a intrat în data de 27 iulie 2024 în lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității. Decizia a fost luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfășoară în perioada 21-31- iulie la New Delhi, India.  Criteriile acceptate fiind criteriul I și II.

Odata cu intrarea pe lista indicativă UNESCO, la Târgu-Jiu trebuie să functioneze un Muzeu al Căii Eroilor (Centru de Vizitare și Interpretare). Traseul turistic al ansamblului trebuie foarte bine definit și promovat pentru acest lucru trebuie puse în valoare și alte obiective turistice care au legatură cu Ansamblul brancusian, precum Podul Ferdinand, Monumentul-Placa luptelor de la 14 oct 1916, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, dar și crearea altor obiective care să tenteze turiștii să rămână mai mult în Târgu Jiu: un Muzeu al Ceramicii, al Sculpturii in Lemn, o Galerie de Artă, un muzeu al portului popular, etc. Iată că, astfel, economia locala,artiștii vizuali, meșterii populari, producatorii de artizanat, industria HORECA ar avea de câștigat. Sighișoara este un exemplu de bune practici în acest sens.[22]

   În prezent, municipalitatea trebuie sa adopte Regulamentul de Publicitate al orașului, să ajusteze PUZ-ul zonei de protecție, pentru a indeplini obligațiile pe care le are un oraș gazdă a unui sit UNESCO. Unul din avantajele pe care le confera primirea pe Lista Patrimoniului Mondial îl reprezintă sprijinul concret din partea guvernului, conform legii 564/2001, paza si protecția obiectivului va fi preluată de Jandarmeria Română, acest fapt scutind bugetul local de cheltuieli pe care le are în prezent. Totodata, monitorizarea din punct de vedere al conservarii precum și intervențiile de restaurare a operelor vor fi efectuate avand și know how din partea specialiștilor INP și UNESCO.

Recunoasterea  Ansamblului de la Targu- Jiu ca fiind o opera de valoare universală va aduce o mai mare vizibilitate pentru oraș. Târgu-Jiul trebuie să continue să implementeze programe culturale cu impact național și internațional pentru a deveni un centru cultural important al omenirii. Atelierele Brancusi, un proiect al Centrului Brancusi în parteneriat cu ICR si UAP au fost prezentate in dosarul de nominalizare ca un atu foarte important. Astfel, indeplinirea criteriului II a fost argumentata prin prezentarea acestui proiect la care au participat artisti din intreaga lume, artisti care au creat la randul lor opere monumentale și pentru care Brancuși reprezintă cu adevarat un reper, precum Colin Figue-UK, Yoshin Ogata-JAP, Latika Katt-India, Panaite Chifu, Zhao Ming, Tengxiao Zhou-China, Nicolae Fleissig- Franța, etc.

5. Intensificarea turismului, unul dintre beneficiile aduse de recunoaşterea UNESCO

 Recunosterea nu are doar un caracter onorific, ea are si un puternic impact economic deoarece un obiectiv acceptat pe acedastă listă atrage și o creștere a numarului de turiști și totodată facilitează accesarea unor fonduri pentru programele de intreținere și conservare.

 ”Includerea pe Lista UNESCO nu înseamnă însă doar beneficii de imagine la nivel internaţional, care să sporească numărul de vizitatori, respectiv dezvoltarea turismului, ci presupune şi impunerea unor restricţii care să păstreze autenticitatea şi unicitatea monumentului sau cadrului natural, condiţii sine qua non care l-au propulsat în această poziţie”.[23]

UNESCO a adăugat luni (2.08.2010), în cadrul congresului ei anual ce a avut loc în Brazilia,

In cadrul congresului UNESCO din 2008, dr. Mechthild Rössler, Director al Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO și al Diviziei Patrimoniu, preciza:

“Anumite situri europene au înregistrat în interval de un an de la includerea pe Lista Patrimoniului UNESCO o intensificare a turismului cu până la 30%. Prin urmare, mulţi primari insistă ca oraşele lor să fie trecute pe lista monumentelor din simple raţiuni economice. Lista Patrimoniului Cultural Mondial are însă alt scop, şi anume păstrarea moştenirii culturale universale, pe care nu o protejăm în mod direct pentru noi, ci pentru generaţiile viitoare. De aceea trebuie evaluată mereu ponderea intereselor economice faţă de importanţa prezervării patrimoniului mondial”.

6. Concluzie

Introducerea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial este o misiune pe care trebuie să o îndeplinim implicându-ne cu toții, fiecare cetățean și fiecare instituție din administrație, cultură și învățământ. Brâncuși a creat la Târgu Jiu opera sa de capatâi. Testamentul creatiei sale, putem spune, pentru ca a adunat aici, in acest Ansamblu, toate formele, liniile si simbolurile pe care le-a dat operelor sale, toate recunoscute internațional. O recunoaștere a Ansamblului ca fiind o opera de importanță mondiala ar aduce o recunoastere a intregii opere a lui Brancusi.

Targu Jiu.

Dr. Adrian TUDOR-DRAGHICI

Resurse bibliografice  

INP, Brâncuși, Monumental Ensamble of Târgu Jiu on the World Heritage List – Executive Summary, București, 2018
Sidonia Bogdan, Cotidianul Romania Liberă,  ”DOCUMENT EXCLUSIV. Dosarul Brâncuși pentru UNESCO”, București, 22.10.2015
 Paica, Tamara, Patrimoniul intangibil românesc (tradiții, folclor) în contextul globalizării (aspecte legislative), București, Ed. Muzeului Național al Literaturii Române, 2013.|
World Heritage Magazine, no 84, 2017, pp.21
Condurățeanu-Fesci, Simona, Patrimoniul UNESCO – patrimoniu universal. Darul trecutului pentru viitor, București, Ed. CNI Coresi, 2004.
Mucică, Delia (coord.); Becuţ, Anda; Bălşan, Bianca; Croitoru, Carmen; Ionică, Pîrvu; Niţulescu, Virgil; Oprea, Alexandru, Strategia sectorială în domeniul Culturii şi Patrimoniului naţional pentru perioada 2014-2020, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.
Nițulescu, Virgil Ştefan; Ispas, Sabina (coord.), Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu I, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Bucureşti, CIMEC, 2009.
Repertoriu Național de Patrimoniul Cultural Imaterial II, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, [Bucureşti], [s.n.], [2013].
Zamfirescu, Dan, Cultura română, o mare cultură cu destin universal, București, Ed. Roza Vânturilor, 1996.

Resurse legislative

Convenția din 16 noiembrie 1972 privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată prin Decretul nr. 187/1990, publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 46 / 31 martie 1990.
Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003, adoptată prin Legea nr. 410/2005, publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 17 / 9 ianuarie 2006.
Convenţia privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale din 2005, adoptată prin Legea nr. 248/2006, publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 559 / 28 iunie 2006.
Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial, publicat în „Monitorul Oficial”, nr. 168 / 5 martie 2008.
Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. 2436 din 08.07.2008, privind elaborarea Programului naţional de salvgardare, protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial/
Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu.
Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. 2102 din 19.02.2014 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Hotărârea Guvernului nr. 1268 din 8 decembrie 2010, publicat în „Monitorul Oficial”, nr. 11 / 5 ianuarie 2011.

Resurse online
https://brancusi.world
https://centrulbrancusi.ro/
http://www.cultura.ro
http://cnr-unesco.ro/
https://en.unesco.org/
http://patrimoniu.ro
https://rosiamontana.world
https://primariasighisoara.ro
http://patrimoniu.gov.ro/patrimoniu-imaterial 
https://www.mae.ro/node/1614?page=2
https://www.inoe.ro/ro/
https://es.calameo.com/read/
www.dw.com/ro/

---

[1] A se vedea: www.cultura.ro/unesco

[2] idem

[3] A se vedea: www.patrimoniu.ro

[4] Simona Galațchi, CRITERII PENTRU VALOAREA UNIVERSALĂ, 2017, pp. 1

[5] idem

[6] A se vedea: www.patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco, accesat la 07/02/2001

[7] A se vedea: www.patrimoniu.ro/patrimoniu-imaterial/inventarul-elementelor-vii-de-patrimoniu-cultural-imaterial, accesat la 07/02/2001

[8] INP, Brâncuși, Monumental Ensamble of Târgu Jiu on the World Heritage List – Executive Summary, București, 2018, pp 4.

[9] A se vedea: https://centrulbrancusi.ro/categoria/unesco/ Planul de protectie si Gestiune.

[10] ICOMOS este o organizație internațională neguvernamentală dedicată conservării monumentelor și siturilor lumii. Intocmește raportul de evaluare în teren a obiectivului propus pentru a confrunta datele care întocmesc dosarul cu realitatea din teren. Raportul este consultativ.

[11] Barry Gamble, UK, are o experiență de cca 20 ani în consultanță și în elaborarea de dosare de succes pentru nominalizarea de situri pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru Guvernele Marii Britanii, Japoniei, Poloniei, Germaniei etc. Participă anual, din 2006, la ședințele Comitetului Patrimoniului Mondial și asigură consultanță în domeniul Patrimoniului Mondial pe teme diverse precum elaborarea Listelor Indicative, elaborarea de propuneri transnaționale etc.

[12] Ștefan Bîlici, director al Institutului Național al Patrimoniului.

[13]  Irina Iamandescu, Secretar al ICOMOS România. În prezent este director al Direcției Patrimoniu Imobil din cadrul INP și Focal Point național pentru Convenția Patrimoniului Mondial.

[14] Doru Strâmbulescu, manager Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare C. Brâncuși Targu Jiu.

[15] Roxana Radvan, membru al Consiliului Stiințific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare C. Brâncuși; director, cercetator al INOE.

[16] Adrian Tudor-Draghici, viceprimar Targu Jiu perioada 2015-2020.

[17] INP, Brâncuși, Monumental Ensamble of Târgu Jiu on the World Heritage List – Executive Summary, București, 2018, pp1.

[18] Sidonia Bogdan, Cotidianul Romania Liberă,  ”DOCUMENT EXCLUSIV. Dosarul Brâncuși pentru UNESCO”, București, 22.10.2015

[19] INP, Brâncuși, Monumental Ensamble of Târgu Jiu on the World Heritage List – Executive Summary, București, 2018, pp. 4. „Construcția (Bisericii Sf Apostoli Petru și Pavel, n.a.) a fost finalizată în perioada 1936-1937 sub conducerea arhitectului șef al orașului, Iulius Doppelreiter. Sfințirea bisericii a avut loc la 7 noiembrie 1937, în prezența lui Constantin Brâncuși, care a filmat evenimentul”

[20] https://centrulbrancusi.ro/77-de-ani-ansamblul-monumental-calea-eroilor-sens-si-devenire/

[21] INP, Brâncuși, Monumental Ensamble of Târgu Jiu on the World Heritage List – Executive Summary, București, 2018, pp. 8.

[22]https://primariasighisoara.ro

[23] https://www.dw.com/ro/raiul-pe-pamant-lista-patrimoniului-cultural-mondial-a-fost-adaugita