Lumea cinematografiei e într-o continuă inovație. De la introducerea sunetului, la apariția imaginilor generate de calculator (CGI), tehnologia a remodelat constant modul în care spunem povești pe marele ecran. În ultimii ani, un nou jucător a intrat în scenă și este pe cale să revoluționeze producția de filme documentare: inteligența artificială. În acest articol, vom explora coliziunea dintre AI și documentare, potențialul acesteia și impactul pe care îl are asupra genului.

Controverse și nevoia de reglementări etice

Anul trecut, Rachel Antell, o producătoare de arhivă pentru filme documentare, a început să observe imagini generate de AI amestecate cu fotografii autentice, scrie publicația The Guardian. Într-o arhivă, există întotdeauna lacune sau limitări; într-un caz, realizatorii de film au compensat lipsa de imagini cu o femeie din secolul al XIX-lea rar fotografiată, folosind inteligența artificială pentru a genera ceea ce păreau a fi poze vechi. Asta a dus la întrebarea: ar trebui? Și dacă acest lucru se întâmplă, ce fel de transparență este necesară? Posibilitățile și disponibilitatea inteligenței artificiale generative – tipul care poate produce text, imagini și video – s-au schimbat atât de rapid, iar discuțiile în jurul acesteia au fost atât de tensionate, încât capacitatea realizatorilor de film de a o exploata depășește cu mult orice consens cu privire la modul de utilizare, scrie articolul. „Ne-am dat seama că era un fel de vest sălbatic, iar regizorii, fără nicio rea intenție, se puneau în situații în care puteau induce publicul în eroare”, a declarat Antell. „Și ne-am gândit că este nevoie de niște îndrumări reale.”

Antell și mai mulți colegi au înființat Archival Producers Alliance (APA), un grup de voluntari format din aproximativ 300 de producători și cercetători de documentare, dedicat, în parte, dezvoltării celor mai bune practici pentru utilizarea inteligenței artificiale generative în povestirea faptelor. Grupul, care a publicat o scrisoare deschisă în care avertizează cu privire la „degradarea la nesfârșit a înregistrărilor istorice” prin intermediul inteligenței artificiale și a publicat un proiect de orientări în primăvara acestui an, este unul dintre cele mai organizate eforturi din Hollywood de a se confrunta cu etica unei tehnologii care, în ciuda tuturor profețiilor optimiste sau apocaliptice, e deja prezentă și modelează industria.

Presupusa utilizare a fotografiilor de arhivă generate de inteligența artificială în documentarul Netflix What Jennifer Did a fost unul dintre motivele pentru care discuția despre etica documentarelor s-a amplificat, stârnită deja de protestele similare în legătură cu trei fragmente de narațiune generate de inteligența artificială pentru a-l imita pe Anthony Bourdain în filmul Roadrunner din 2021.

Și asta ca să nu mai vorbim de toate plângerile legate de conținutul de umplutură de unică folosință al AI – sau „slop”, cum i se mai spune – care ne aglomerează feed-urile din social media. De aceea, ințiativa APA, de a elabora un set de orientări privind utilizarea instrumentelor generative de AI în realizarea de documentare, este cu atât mai importantă cu cât din ce în ce mai mulți regizori vor fi seduși să folosească această tehnologie pentru a crea materiale de arhivă false în scopul povestirii. Inițiatorii sunt toți producători de arhive, ceea ce înseamnă că provin dintr-un subgrup al tradiției documentare care ia foarte în serios aprovizionarea, licențierea, reprezentarea și utilizarea materialelor de arhivă.  Însă ei admit că impulsul nu este acela de a fi sceptici cu privire la AI, ci pur și simplu de a dezvolta o resursă care să ajute regizorii să speculeze tehnologia într-un mod responsabil.

Un întreg studio într-un buzunar

E greu de negat faptul că, unui documentarist, inteligența artificială îi simplifică fluxul de lucru, îi oferă superputeri creative și îi permite să-și realizeze filmul în mai puțin timp, fără un buget uriaș. AI poate îmbunătăți calitatea vizuală a documentarelor prin procesarea imaginilor și a clipurilor video. Mai mult, poate genera efecte vizuale și animații realiste. Inteligența artificială poate face documentarele mai accesibile prin furnizarea automată de subtitrări, traduceri și descrieri audio pentru un public global. Sarcinile care durau, odinioară, zile sau chiar săptămâni, iau acum doar câteva minute. Iată câteva exemple:

-transcrierile: dacă există multe interviuri de transcris, AI vine în ajutor transformând ore întregi de înregistrări audio în text (deocamdată în câteva limbi de circulație internațională).

– căutare în arhive: găsirea clipului potrivit printre munții de imagini vechi poate fi un coșmar. Instrumentele AI recunosc teme, fețe și emoții – și pot găsi filmarea de care un regizor nici nu știa că are nevoie.

– mixare automată: cu mixajul bazat pe inteligență artificială se poate regla cu ușurință echilibrul dintre muzică, dialog și efecte sonore. Este ca și cum ai avea un inginer de sunet cu experiență. Zgomotul de fond poate fi eliminat, întrucât AI poate identifica vocile și le poate prioritiza, asigurându-se că părțile importante ale poveștii sunt întotdeauna clare.

– istoria adusă la viață:  instrumentele AI ne permit să mărim și să îmbunătățim imaginile și fotografiile de arhivă.

– recrearea unor imagini care nu există: conținutul generat de AI umple golurile, respectând atmosfera și stilul vizual al poveștii. Desigur, semnalizând că aceste scene sunt reconstituite cu ajutorul AI și că nu sunt materiale de arhivă. Aici intervine problema etică: utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea avataruri digitale sau pentru a reproduce performanțe din trecut stârnește o dezbatare despre consimțământ, identitate și respectarea moștenirii persoanelor în viață și decedate. Este momentul pentru o discuție serioasă despre folosirea AI în mod responsabil.

Rezumat: dincolo de problemele deontologice, viitorul documentarelor cu inteligență artificială pare promițător, iar potențialul de inovare și impact este substanțial. Pe măsură ce tehnologia AI continuă să avanseze, realizatorii vor avea la dispoziție mai multe instrumente pentru a crea conținut captivant și informativ și a explora subiecte complexe. Pe măsură ce inteligența artificială și cinematografia continuă să evolueze împreună, ne putem aștepta să vedem mai multe documentare revoluționare care valorifică puterea inteligenței artificiale.

Resurse: https://www.desktop-documentaries.com/ai-tools-for-filmmakers.html

Documentarele cu inteligență artificială sunt un produs al intersecției dintre inteligența artificială și realizarea de filme. Aceste documentare utilizează algoritmi AI pentru a analiza cantități mari de date, imagini și videoclipuri și pentru a crea narațiuni și imagini convingătoare. Rezultatul este o abordare nouă a povestirii care combină puterea AI cu creativitatea regizorilor umani. Câteva exemple:

1. Coded Bias (2020): Acest documentar explorează prejudecățile inerente algoritmilor AI și impactul acestora asupra societății și evidențiază munca informaticianului Joy Buolamwini și cercetările sale privind tehnologia de recunoaștere facială.

2. The Social Dilemma (2020): Deși nu este în întregime un documentar despre inteligența artificială, acesta analizează efectele algoritmilor social media și influența lor asupra comportamentului uman.