Înarmat cu un maldăr de chei, fiecare etichetată cu pedanterie, un bătrân se întoarce la rădăcinile sufletului, în satul unde a copilărit. Deschide ușă după ușă din casa părintească și, în același timp, regret după regret. Nimic nu mai este așa cum a fost cândva, iar liniștea de vis care a luat locul animației și zarvei de odinioară devine doar o prefigurare a sfârșitului.

Florin Toma (Evenimentul Zilei): “Vorbea aspru, puţin şi, paradoxal, afectuos. Era un profesor de viţă nobilă, veche, un dascăl cu şcoală normală la purtător, ştiutor de limbi clasice, iubitor de Eminescu şi Coşbuc până la pierdere, un flăcău destoinic şi ager al satului Târleşti, ridicat şi pornit către carte dintr-o gospodărie de ţărani vrednici şi serioşi din Prahova de Sus. Acolo unde dealurile molcome, dar năzdrăvane, se aleargă unele pe altele, înspre Munţii Siriului. Cu doar un an în urmă, pe când Domnul Profesor avea 90 de ani, fusese sărbătorit în satul de baştină în cel mai inedit mod.” (citește articolul)