Pe Voicu l-am cunoscut la AdFel, unde ne-a cucerit instant. A venit să ne facă două recomandări la Colțul de Carte și de aici ne-am împrietenit ușor. Astăzi ne-a oferit un scurt interviu despre ce a însemnat colaborarea cu noi și procesul prin care s-a născut afișul festivalului pentru 2014. Mulțumim Voicu-Dan Dragomir, un artist plastic carismatic, un om frumos și autentic.

De ce ai acceptat colaborarea cu Docuart?
Eu am fost „clientul” Docuart la proiectul Colțul de carte, iar pentru mine a fost o imensă plăcere să vorbesc despre ce am citit recent. De aici a pornit simpatia mea pentru Docuart și dorința de a mă implica în susținerea festivalului de documentare.

Daca a fost o provocare pentru tine, am vrea să știm cum ai privit-o?
Pentru un artist plastic este o provocare să producă o grafică comercială. Priveam zilele trecute alte afișe ale unor evenimente urbane și eram uimit de cantitatea de elemente vizuale inutile sau parazitare. Provocarea a fost de a-mi păstra limbajul propriu în contextul unei practici de design care favorizează decorativul și ilustrația.

Ce idei te-au încercat în timpul realizării imaginii acum reprezentative festivalului?
Cerința a fost: design tineresc, un pic de emoție și acordul cu motto-ul festivalului: „România face documentar”. Mi-a fost mai ușor să mă leg de aspectul național decât de cel cinematografic, și astfel mi-a venit această idee a recombinării hărții României într-o diagramă Venn. Designul poate fi considerat generic, însă cred că un festival de film documentar se potrivește perfect cu titlul lucrării: „Uniune, intersecție, diferență”. Filmul documentar are emoție, dar este și cerebral, se axează pe diversitatea de opinii, păstrează o distanță față de subiect, dar încearcă să îl atragă pe privitor de partea lui.

Cât la sută și ce anume din ceea ce îți doreai să redai la începutul schiței ai adus în tabloul final?
Eu nu lucrez cu schițe, decât în măsura în care acestea vor fi integrate (fizic) în lucrarea finală. Schițele mele sunt doar în cap, însă în acest caz am pornit de la un outline în Adobe Illustrator, pentru a nu desena harta României de mână. Lucrarea este un mix interesant: la prima vedere este abstractă, dacă nu este asociată cu motto-ul festivalului; a doua privire este una conceptuală, pentru că întâlnirea celor două contururi ale hărții României poate produce o mulțime de asocieri culturale. Am fost deosebit de atent ca această decodificare să fie neutră din punct de vedere geografic: chiar dacă zonele reprezentate pe hartă sunt vestul României (Arad, Timișoara, Oradea), pe de o parte, și estul Moldovei și Dobrogea, pe de alta, privitorul va completa mental restul hărții și va avea o satisfacție din acest joc vizual.

Care ar fi câteva cuvinte care descriu spiritul Docuart, așa cum l-ai perceput tu, pe care le-ai surprins prin afiș?
Ideea de „autenticitate” este cea care m-a mișcat. Filmul documentar este autentic, interviurile sunt autentice. Am vrut ca și grafica mea să fie la fel, de aceea am realizat-o în pastel uscat pe hârtie, acolo unde culoarea este autentică. Plus un pic de emoție și spiritul tineresc – cred că portretul este perfect așa.

Cum vezi ideea unei viitoare asocieri cu noi?
Când am predat lucrarea pentru afiș, m-am simțit ca în prima zi de școală! Pentru mine, colaborarea cu Docuart a fost ideală: lucrarea în prima formă a rămas și cea finală. Ca artist plastic, eu îmi doresc doar astfel de colaborări, unde simt că viziunea mea se mulează perfect pe comandă. O asociere cu Docuart ar fi următorul pas natural, întrucât apreciez în mod deosebit misiunea și activitatea Asociației.