O cercetare de teren desfășurată de regizoarea de film documentar Daniela Apostol și etnologul Albinel Firescu în 20 de localități din județul Gorj a documentat, prin interviu, fotografie și film, peste 35 de porți vechi cioplite din lemn. În a doua etapă a proiectului, la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, doi meșteri cioplitori lucrează în cadrul unei rezidențe la realizarea unei porți noi, pornind de la o poartă gorjenească din 1846. Activitățile fac parte din proiectul „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului”, produs prin asociația Docuart, un demers dedicat identificării, documentării și valorificării unui patrimoniu rural aflat într-un proces accelerat de dispariție. 

Proiectul „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului” pornește de la o dublă necesitate: documentarea și salvarea memoriei unei tradiții artistice pe cale de dispariție, prin cercetare de teren, cartografiere, arhivare, fotografie, film și mărturii orale, dar și readucerea acestui patrimoniu în circuitul cultural contemporan. Cercetarea așează în același cadru porțile gorjene și „Poarta Sărutului”: tehnica cioplitului și un repertoriu de motive care circulă între gospodăria țărănească și opera lui Brâncuși. 

Echipa proiectului a parcurs localitățile Stănești, Alexeni, Curpeni, Vălari, Rugi, Lelești, Dobrița, Voitești, Curtișoara, Târgu Jiu, Telești, Câlnic, Ciuperceni, Godinești, Bâlta, Sănătești, Suseni, Frătești și Hobița, identificând și documentând porțile din lemn încă păstrate la intrarea în gospodării. 

„Sunt preocupată de documentarea vizuală a elementelor identitare locale aflate în curs de dispariție. Demersul nostru urmărește atât identificarea și documentarea porților, cât și înregistrarea contextului în care acestea au fost păstrate, transformate sau, în unele cazuri, abandonate, precum și detaliile de cioplitură, motivele decorative, tehnicile de lucru și poveștile asociate lor”, spune regizoarea Daniela Apostol.

„De când mă știu, îmi place să bat satele Olteniei. Le văd cum se transformă: unele se urbanizează, altele pierd câte puțin din ceea ce le definește. Pentru acest proiect am mers cu un obiectiv clar, împreună cu colegii de la Docuart: să înregistrăm ce mai știu oamenii despre porțile lor – cât timp mai avem de la cine culege aceste mărturii. Am găsit frânturi ale unei civilizații sătești: elementele există încă fizic, dar oamenii nu le mai cunosc întotdeauna rostul, iar disponibilitatea de a renunța la ele din rațiuni practice este prea mare. Poarta gorjenească poate fi unul dintre acele elemente de la care se poate reconstitui o frescă a lumii rurale din această zonă”, afirmă etnologul Albinel Firescu.

De la o poartă din 1846 la o poartă nouă

În a treia săptămână din august, proiectul continuă la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, printr-o rezidență realizată în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. 

Ștefan Strâmtu (Gorj) și Ioan Muntean (Maramureș), restauratori și cioplitori în lemn, cu experiență în lucrul cu tehnici tradiționale și în valorificarea patrimoniului din lemn, au drept provocare realizarea unei noi porți. Punctul de plecare este o poartă gorjenească datată 1846, folosită ca reper pentru înțelegerea tehnicii, proporțiilor și limbajului simbolic și ornamental tradițional, reper pe care cei doi îl vor adapta și reinterpreta în procesul de lucru.

„Pentru mine, rezidența de la Curtișoara are și bucuria unei descoperiri. Am venit cu foarte multă curiozitate față de Gorj și față de felul în care lemnul, poarta și ornamentul apar aici. Faptul că lucrez la această poartă împreună cu un coleg din Gorj face experiența cu atât mai interesantă, pentru că nu este doar un exercițiu de execuție, este și o responsabilitate, să respectăm ceea ce îi dă identitate și, în același timp, să găsim împreună o formulă care să vorbească și despre prezent”, spune Ioan Muntean, restaurator și cioplitor în lemn din Maramureș.

Proiectul va continua cu cea de-a doua rezidență, care va avea loc la Sighetu Marmației, extinzând acest schimb de experiență și cercetarea comparativă dintre tradițiile lemnului din Gorj și Maramureș.

Despre proiect

Prin cercetare, documentare și intervenție artistică, proiectul „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului” realizează o cartografiere a porților gorjene încă existente, înainte ca multe dintre ele să dispară și deschide o discuție despre felul în care un patrimoniu viu poate fi cunoscut, transmis și reinterpretat astăzi. 

„Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjene, în dialog cu Poarta Sărutului” este un proiect al Asociației Docuart, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), realizat în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.

***

Asociația Docuart (www.docuart.ro) are ca obiectiv dezvoltarea și implementarea de proiecte culturale cu componentă educațională și socială, care cresc accesul la cultură, formează publicuri și activează comunități prin film documentar și formate interdisciplinare. 

În peste 14 ani de activitate, Docuart a construit un portofoliu de proiecte și programe culturale ce includ: organizarea de festivaluri și programe de difuzare (Docuart Fest – 8 ediții; Caravana Docuart – proiecții și întâlniri în peste 50 de orașe și sate, Brâncuși Nocturn – 5 ediții), producția și promovarea de documentare originale, realizarea de expoziții și instalații multimedia, cercetări și proiecte dedicate patrimoniului cultural imaterial (în special în Gorj: copacul.docuart.ro , lpv.docuart.ro), precum și ateliere de educație culturală și campanii de conștientizare pe teme precum bullying-ul și prevenirea consumului de substanțe interzise. 

Activitățile Docuart sunt dezvoltate printr-o metodologie integrată care combină cercetarea și documentarea, producția artistică, medierea culturală (proiecții, dezbateri, ateliere) și diseminarea la nivel local, național și internațional, în parteneriat cu muzee, universități, autorități publice, centre culturale și organizații neguvernamentale.